În urma intensificării procesului de vătămare a pădurilor în ţările Central Europene si apoi în numeroase ţări din alte zone ale Europei, Corpul Executiv al UN/ECE, în baza Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi (CLRTAP), a instituit în iulie 1985 Programul de Cooperare Internaţională privind Evaluarea si Supravegherea Efectelor Poluării Aerului asupra Pădurilor (ICP Forests).
In anul 1986 prin Regulamentul (EEC) nr. 3528/86 al Consiliului Uniunii Europene, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat Schema privind Protecţia Pădurilor împotriva Poluării Atmosferice. Sub auspiciile CLRTAP si ale Regulamentului (EEC) al Consiliului Uniunii Europene, a fost proiectată o reţea sistematică transnaţională cu o densitate de un sondaj la 25600 ha (16 x 16 km) prin care începând cu anul 1987 se fac evaluări anuale a stării de sănătate a pădurilor la scară mare cu o intensitate redusă de supraveghere la nivel de suprafaţă de probă permanentă (SPP) – Nivelul I.
În Republica Moldova, reţeaua europeană de monitoring forestier funcţionează din 1992 (inițial – 12 sondaje, actualmente – 9 sondaje), reţeaua naţională din 1993 (680 sondaje), iar amplasarea primelor sondaje (6 sondaje) de monitoring intensiv a demarat în 1996. Sistemul de supraveghere a stării de sănătate a pădurilor şi de inventar al Fondului Forestier Naţional se înscrie deasemenea în sfera preocupărilor majore manifestate la nivel european şi global de supraveghere şi conservare a resurselor forestiere. Aceste preocupări se concretizează în prevederile Rezoluţiilor 1 şi 6 ale Conferinţei Ministeriale de la Strassbourg (1990), ale Agendei nr. 21 de la Rio-d’Janeiro (1990) şi ale Conferinţei Ministeriale de la Helsinki (1993), cât și ale Convenției de la Geneva (1979).
Cercetările care se efectuează în cadrul acestui program au ca obiective principale supravegherea continuă pe scară largă a efectelor poluării aerului asupra pădurii şi o mai bună înţelegere a relaţiilor de tip cauză-efect în cazul declinului continuu a stării pădurilor. Pentru realizarea acestor obiective, cercetările se desfăşoară în cadrul unor programe incluse în 3 nivele de monitoring de intensitate diferită.
Nivelul I – de supraveghere la scara mare (naţională şi continentală) a stării pădurilor, bazată pe reţeaua naţională (2 x 2 km) şi cea europeană (16 x 16 km), de sondaje permanente, cu o intensitate mai redusă a evaluărilor (defoliere, decolorare și vătămări fizice).
Nivelul II standard – de supraveghere intensivă a stării pădurilor, cu referire specială la impactul poluării asupra principalelor ecosisteme forestiere, dispuse nesistematic, cu o intensitate mai mare a evaluărilor (Stare Coroanei – anual, Creștere arborilor – la fiecare 5 ani, Chimismul foliar – la fiecare 2 ani, Vegetația la sol – la fiecare 5 ani, Depunerile atmosferice – continuu, Solul – la fiecare 10 ani, Meteorologie – continuu).
Nivelul II de bază – de analiză specială a ecosistemelor forestiere în ceea ce priveşte relaţia cauză-efect, bazat pe suprafeţe de probă permanente destinate studierii detaliate a interacţiunilor complexe între toate componentele ecosistemelor forestiere şi a asigurării unui echilibru durabil a ecosistemului (Litiera – continuu, Fenologia arborilor – de mai multe ori într-un an, Creșterea – în fiecare an, Soluția solului – continuu, Calitatea aerului – continuu, Prejudiciului ozonului – continuu, Meteorologie – continuu).
Rețeaua națională de monitoring forestier
Reţeaua naţională de sondaje permanente (680 sondaje), amplasată sistematic în toate pădurile fondului forestier naţional, are o densitate de 2 x 2 km (1 sondaj la 400 ha). Această reţea este destinată atât supravegherii de sănătate a arborilor din cuprinsul suprafeţelor de probă permanente (SPP), cât şi inventarierii statistice a pădurilor la nivel naţional şi regional.
În cadrul rețelei naționale de monitoring forestier sunt desfășurate activități privind evaluarea stării de sănătate, care se realizează anual numai pentru lotul de arbori (predominanţi, dominanţi, codominanţi şi fără vătămări fizice de intensitate moderată sau puternică) şi odată la 5 ani pentru toţi arborii, la care este necesar să se înregistreze vătămările fiziologice – defolierea şi decolorarea frunzişului din coroana arborilor, precum şi vătămările fizice cauzale de diferiţi factori.
Reţeaua europeană sistematică (16 x 16 km) de monitoring forestier
Reţeaua de supraveghere sistematică (nivel I) a fost elaborată la nivelul întregului fond forestier european având o densitate de un sondaj la 25.600 ha (16 x 16 km), iar republicii Moldova revenindu-i sarcina de a înregistra date în 12 sondaje (actualmente 9 sondale).
Scopul principal al supravegherii la scară mare este de a cunoaște dinamica și distribuţia spaţială a pădurilor vătămate din Europa, de a realiza o bază de date privind starea coroanelor arborilor și de a obţine informaţii privind starea solurilor şi conţinutul în substanţe nutritive al acestora.
Reţeaua intensivă de monitoring forestier
Monitorizarea intensivă (Nivel II) a ecosistemelor forestiere, ca şi cele de Nivelul I, este susţinută de guvernele tuturor ţărilor care au semnat Rezoluţiile nr. 1 si 3 ale Conferinţelor Ministeriale de la Strasbourg și Helsinki, prin care s-a stabilit dezvoltarea unui program de supraveghere intensivă (Nivelul II) al factorilor ce afectează starea ecosistemelor forestiere inclusiv poluarea atmosferică. Această reţea a fost dezvoltată pentru o mai bună înţelegere a inter-relaţiilor între poluarea atmosferică și impactul acesteia asupra stării de sănătate a pădurilor.
În republica Moldova reţeaua de supraveghere intensivă este destinată principalelor ecosisteme forestiere răspândite în cadrul fondului forestier al Republicii Moldova. Această reţea este alcătuită din 6 suprafeţe de supraveghere intensivă (SSI) amplasate în cele mai reprezentative ecosisteme forestiere din țară, conform cerințelor ICP Forests.