Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) a găzduit, la 2 iulie 2026, ședința tehnică cu genericul „Ameliorarea terenurilor degradate prin împădurire, inclusiv aspecte privind reglarea torenților, conservarea resurselor de sol și apă în Republica Moldova”, eveniment organizat de Agenția „Moldsilva”. Reuniunea a constituit o platformă importantă de dialog între cercetători, reprezentanți ai autorităților publice, instituțiilor de profil și organizațiilor internaționale, fiind dedicate identificării celor mai eficiente soluții pentru restaurarea terenurilor degradate și adaptarea ecosistemelor la provocările schimbărilor climatice.
Ședința a fost inaugurată de Petru Tătaru, secretar general al Ministerului Mediului, Nicolae Munteanu, directorul Agenției „Moldsilva”, și Ion Talmaci, directorul ICAS, care au subliniat că succesul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor depinde de colaborarea strânsă dintre cercetare, administrația publică și practicienii din domeniul silvic.
Un loc central în cadrul dezbaterilor l-a ocupat implementarea Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor (PNERP). În prezentarea sa, Iulian Mamai, director-adjunct al Agenției „Moldsilva”, a trecut în revistă rezultatele obținute în ultimii ani și obiectivele următoarei etape de implementare, accentuând rolul împăduririlor în reducerea degradării terenurilor, sporirea rezilienței climatice și extinderea suprafețelor forestiere la nivel național.
Un alt subiect de actualitate a vizat administrarea resurselor de apă și integrarea lucrărilor de împădurire în managementul bazinelor hidrografice. Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Moldovei” și ai Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare au evidențiat necesitatea unei abordări comune, în care măsurile silvice, hidrotehnice și agricole să contribuie împreună la protejarea solului și utilizarea durabilă a resurselor de apă.
Din perspectiva cercetării aplicative, Iurie Bejan, expert FAO Moldova și cercetător al Institutului de Ecologie și Geografie, a prezentat rezultatele evaluării erodabilității terenurilor din raioanele Orhei și Rezina. Studiul demonstrează importanța utilizării metodelor moderne de cartografiere și modelare pentru identificarea zonelor vulnerabile și planificarea măsurilor de prevenire a eroziunii.
Un interes deosebit a suscitat prezentarea susținută de Dr. ing. Davidescu Șerban Octavian, care a adus în atenția participanților experiența României în domeniul amenajării bazinelor hidrografice torențiale și al ameliorării terenurilor degradate. Pornind de la principiul că orice intervenție eficientă trebuie să fie precedată de o cartare riguroasă a terenului, acesta a prezentat un concept integrat care îmbină cercetarea stațională, proiectarea lucrărilor și monitorizarea ulterioară a acestora. Au fost expuse soluții moderne pentru stabilizarea versanților afectați de eroziune și alunecări de teren, amenajarea ravenelor și torenților, realizarea teraselor, lucrărilor hidrotehnice și împădurirea terenurilor degradate. De asemenea, specialistul român a evidențiat faptul că împădurirea reprezintă elementul-cheie al procesului de ameliorare, însă eficiența acesteia depinde de integrarea cu lucrările inginerești și cu măsurile de gestionare a scurgerii apelor. Experiența acumulată în România poate constitui un model valoros pentru elaborarea unor soluții adaptate condițiilor naturale din Republica Moldova.
Partea a doua a reuniunii a fost dedicată schimbului de experiență privind proiectele europene implementate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Au fost prezentate inițiative privind adaptarea zonelor metropolitane la schimbările climatice și dezvoltarea unor sisteme inteligente pentru monitorizarea și administrarea arborilor urbani, evidențiind importanța cercetării și a tehnologiilor digitale în managementul durabil al spațiilor verzi.
Discuțiile desfășurate pe parcursul întregii zile au confirmat faptul că provocările generate de degradarea terenurilor, eroziunea solului și schimbările climatice nu pot fi abordate separat. Specialiștii au subliniat necesitatea unei viziuni integrate, în care împădurirea, reglarea torenților, conservarea resurselor de sol și apă și cercetarea științifică să reprezinte componente ale aceleiași strategii de dezvoltare durabilă.
Prin organizarea acestui eveniment, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice își reafirmă rolul de centru național de cercetare și expertiză în domeniul silviculturii și al restaurării ecosistemelor, promovând transferul cunoștințelor științifice către practică și consolidând colaborarea dintre instituțiile de cercetare, autoritățile publice și partenerii de dezvoltare.
