Pe data de 10 noiembrie curent Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) a organizat în incinta Consiliului raional Cimișlia atelierul de lucru consacrat practicilor agroforestiere în cadrul gestionării durabile a terenurilor în Republica Moldova. La acest eveniment au participat circa 60 de persoane – reprezentanți ai autorităților publice locale și consiliilor raionale din zona de sud, întreprinderilor silvice (Cimișlia, Comrat, Manta-V, Tighina), Unității Consolidate pentru Implementarea Proiectelor în Agricultură (UCIMPA), Agenției ”Moldsilva”, Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice și reprezentanți ai mass-media.
În cadrul atelierului de lucru au fost puse în discuție probleme legate de degradarea terenurilor agricole și necesitatea aplicării măsurilor pentru protecţia terenurilor şi solurilor, importanța și rolul deosebit al practicilor agroforestiere în stoparea proceselor de degradare a terenurilor. Au fost prezentate exemple concrete de aplicare a practicilor agroforestiere în cadrul proiectului ”Agricultura Competitivă în Moldova” (PACM) la subcomponenta ”Sprijin pentru reabilitarea perdelelor forestiere de protecție” implementat în zona de sud a Republicii Moldova în perioada 2014-2017. Obiectivul principal al acestui proiect este reabilitarea perdelelor forestiere de protecție, aflate preponderent în zona de sud a țării, unde starea acestora este cea mai alarmantă. În cadrul proiectului au fost incluse 2200 ha de perdele forestiere de protecție gestionate de 76 primării amplasate în zona de responsabilitate a nouă entități silvice: ÎS Iargara, ÎS Silva-Sud, ÎS Comrat, ÎSC Cimișlia, ÎS Hâncești-Silva, ÎS Tighina, ÎS Chișinău, ÎSC Manta-V, ÎSC Sil-Răzeni.
Un model de constituire a rețelelor de perdele forestiere de protecție îl reprezintă comuna Tvardița din raionul Taraclia și Asociația Științifică de Producție “Selecția” cu suprafața totală de 207,7 ha. Sistemele constituite în cadrul organizațiilor menționate sunt încadrate în fondul ariilor naturale protejate de stat, au o deosebită importanță atât în scopul protecției culturilor agricole contra eroziunii, cât și în contextul conservării biodiversității, transmiterii informației genetice prin intermediul interconexiunii cu ecosistemele naturale forestiere.
Reabilitarea perdelelor forestiere de protecție are un larg spectru de beneficii sociale și economice. În sate sunt create locuri de muncă temporare și permanente pentru efectuarea lucrărilor de replantare și îngrijire a perdelelor forestiere, asigurarea pazei, recoltarea masei lemnoase de la tăierile de îngrijire și igienă etc. Obținerea legală a masei lemnoase pentru necesități energetice este, de asemenea, un beneficiu major pentru populația locală. Astfel, pe parcursul perioadei de implementare a proiectului a fost recoltat și transmis primăriilor un volum total de 12,5 mii m 3 masă lemnoasă, folosită de către autoritățile publice locale, în special, pentru aprovizionarea familiilor social vulnerabile și pensionarilor cu lemn de foc.
Printre beneficiile pe termen lung ale implementării sub-componentei ”Sprijinul pentru reabilitarea perdelelor forestiere de protecție” este ameliorarea condițiilor de mediu, care încep a se face simțite la 3-6 ani de la înființarea/reabilitarea perdelelor forestiere, iar efectele maxime înregistrându-se după vârsta de 10-12 ani. Datorită proprietăților sale protective perdelele forestiere au un impact clar pozitiv asupra productivității câmpurilor agricole, asigurând o creștere a producției culturilor agricole în medie cu 15-20%.
Perdelele forestiere reabilitate vor asigura protejarea terenurilor agricole limitrofe (protecția de la vânturi, eroziune a solului și scurgeri de suprafață; contribuții la sporirea fertilității, umidității solului și îmbogățirea solului în humus și alte substanțe nutritive, creșterea biodiversității; crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea faunei etc.) pe o suprafață totală de peste 63 mii ha. Reieșind din aceasta, perdelele forestiere de protecție reprezintă o practică agroforestieră cu un factor înalt de menținere și creștere a productivității terenurilor agricole.
În cadrul atelierului de lucru au fost prezentate și exemple de reabilitare a pajiștilor comunale în cadrul a diferite proiecte internaționale. Pajiștile, alături de vegetația forestieră au o contribuție esențială în protejarea solului, combătând fenomenele care conduc la declanșarea și accelerarea procesului de eroziune.
Experiența acumulată de ICAS în acest domeniu precum și exemple de utilizare reușită a practicilor agroforestiere și silvopastorale în condițiile Republicii Moldova sunt reflectate în publicația ”Ghid tehnic privind cele mai bune practici agroforestiere în cadrul gestionării durabile a terenurilor” care a fost lansată în cadrul atelierului de lucru, fiind distribuită participanților la eveniment. De menționat că ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului ”Agricultura Competitivă în Moldova” și este destinat tuturor celor interesați de aplicarea practicilor agroforestiere în gestionarea terenurilor degradate.
