Sprijinirea restaurării naturii și sporirea beneficiilor comunitare în Republica Moldova

Pe data de 8 iulie 2025, în incinta Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) din Chișinău, s-a desfășurat reuniunea de lansare a activității „Sprijinirea restaurării naturii și sporirea beneficiilor comunitare în Republica Moldova”. Activitatea face parte din inițiativa EU4Environment și este coordonată de un consorțiu format din Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și ICAS Chișinău, cu sprijinul Băncii Mondiale, în calitate de partener strategic.

Această acțiune regională are ca obiectiv principal consolidarea procesului de restaurare ecologică a ecosistemelor forestiere și umede din Republica Moldova, într-un cadru integrat care pune accent pe participarea comunităților locale, integrarea serviciilor ecosistemice și creșterea capacității instituționale. Evenimentul de la Chișinău a reunit experți în silvicultură, reprezentanți ai autorităților centrale și locale, cercetători și factori decizionali relevanți pentru sectorul forestier, constituind o primă platformă de dialog și validare tehnică a activităților planificate.

În cadrul sesiunilor tehnice, au fost prezentate premisele științifice și contextul actual al fondului forestier național. Republica Moldova dispune, conform datelor oficiale la 1 ianuarie 2025, de o suprafață totală de 453,85 mii ha de terenuri forestiere, din care pădurile propriu-zise acoperă circa 378,29 mii ha, echivalentul a 11,5% din teritoriul țării. Dintre acestea, 85,7% se află în proprietatea statului, fiind administrate în mare parte de Agenția „Moldsilva”. Cu toate acestea, calitatea pădurilor actuale este afectată de o serie de factori structurali: exploatarea intensivă istorică, regenerarea artificială cu specii neadaptate, degradarea pedologică și vulnerabilitatea crescută la schimbările climatice. Circa o treime dintre arborete sunt constituite din specii introduse, cu productivitate inferioară (clasele IV și V), amplasate în condiții ecologice limitative. ICAS, în calitate de autoritate națională în planificare și amenajare silvică, are un rol esențial în trei componente-cheie ale activității:

Această sarcină implică o evaluare tehnică detaliată, axată pe cartografierea zonelor prioritare pentru restaurare prin regenerare naturală. Vor fi utilizate imagini satelitare, ortofotoplanuri, date istorice și scenarii climatice (BAU/SEM), pentru a identifica luncile degradate, coridoarele ecologice, perdelele de protecție și alte ecosisteme fragmentate. Accentul este pus pe pădurile din regiunea Codrilor și pe bazinul râurilor cu potențial de reconectare ecologică. Restaurarea este privită din perspectiva funcționalității ecosistemice, nu doar a reconstrucției structurale, fiind valorizate speciile cu adaptabilitate ridicată și capacitate de regenerare succedanee.

În regiunile selectate (≤ 4–5 raioane), vor fi identificate situri cu regenerare naturală pe terenuri publice sau comunale. ICAS va sprijini autoritățile locale în procesul de formalizare a acestor terenuri ca păduri legale, în conformitate cu prevederile Codului Silvic (nr. 69/2024) și ale Codului Funciar (nr. 22/2024). În paralel, se vor organiza ateliere de informare și participare comunitară, cu scopul de a elabora planuri de restaurare ecologică echilibrate, care să reflecte atât interesele sociale, cât și cerințele de conservare. Studiile de teren vor fi completate cu hărți GIS detaliate și propuneri de management forestier pentru terenurile formalizate.

Pentru o suprafață-țintă de minimum 2000 ha de păduri comunale, ICAS va elabora planuri de amenajare în conformitate cu principiile gospodăririi durabile. Acestea vor include norme de intervenție silvică, strategii de conservare a biodiversității, modelări pentru gestionarea riscurilor climatice și capitole speciale privind valorificarea multifuncțională a pădurii. Procesul va fi structurat în trei etape – pregătire, lucrări de teren și elaborare în birou – și va fi validat prin conferințe participative cu factorii interesați locali. Amenajamentele vor constitui o referință tehnică pentru deciziile APL privind utilizarea terenurilor și vor putea servi drept modele pentru extinderea la nivel național.

În intervenția sa, Aurel Lozan – coordonator al activităților EU4Environment în Moldova, din partea Băncii Mondiale – a subliniat importanța conectării acestui demers cu politicile europene de restaurare ecologică și adaptare forestieră. S-a accentuat faptul că natura nu trebuie restaurată în forme rigide, ci funcțional, prin consolidarea serviciilor ecosistemice, crearea de coridoare ecologice și adaptarea managementului forestier la dinamica climatică.

Evenimentul a marcat o etapă de referință în dezvoltarea unei abordări integrate privind restaurarea naturii în Republica Moldova, care îmbină expertiza științifică, coordonarea interinstituțională și implicarea comunităților locale. ICAS, împreună cu partenerii săi naționali și internaționali, își asumă misiunea de a consolida baza tehnică pentru restaurarea ecosistemelor forestiere, în conformitate cu principiile durabilității și cu necesitatea unei reziliențe sporite în fața presiunilor climatice.