La 30 septembrie 2025, în municipiul Chișinău, în incinta Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), a avut loc seminarul regional de conștientizare privind proiectul Programului Național de Biodiversitate pentru perioada 2025–2030. Evenimentul a reunit reprezentanți ai administrației publice, cercetători și experți în domeniul mediului, care au prezentat perspectivele naționale și internaționale pentru conservarea și refacerea biodiversității.
Angela Lozan, a vorbit despre Cadrul Global de Biodiversitate Kunming–Montreal, prezentând viziunea strategică până în anul 2050. Ea a subliniat că „țările care nu vor integra biodiversitatea în politicile lor naționale vor rămâne vulnerabile în fața crizelor climatice și economice”. Printre obiectivele menționate s-au numărat creșterea cu cel puțin 15% a suprafețelor naturale și reducerea de zece ori a ratei de dispariție a speciilor.
Tatiana Echim a prezentat Programul Național pentru Biodiversitate 2025–2030, document care fixează 23 de ținte concrete. Printre acestea: extinderea ariilor naturale protejate la 8% din teritoriul țării, reconstrucția ecologică a 10% din terenurile degradate și reducerea poluării provenite din surse industriale și agricole. „Biodiversitatea trebuie să devină o prioritate transsectorială. Nu mai putem privi natura doar ca decor al dezvoltării economice, ci ca fundament al acesteia”, a accentuat ea.
Dumitru Bulat a adus în discuție impactul schimbărilor climatice asupra ihtiofaunei. El a prezentat date care arată declinul accentuat al speciilor indigene de pești și a explicat că „resursele piscicole nu mai pot fi considerate inepuizabile; dacă nu vom adapta politicile de acvacultură și nu vom proteja ecosistemele acvatice, pierderile vor fi ireversibile”.
Ion Roșca, directorul Grădinii Botanice Naționale „Alexandru Ciubotaru”, a vorbit despre rolul cercetării în conservarea biodiversității vegetale. El a menționat că instituția gestionează colecții cu peste 10.000 de specii și varietăți, precum și herbarul național, contribuind la conservarea genetică și la educația ecologică. „Grădinile botanice nu sunt doar locuri de vizitare, ci adevărate centre de salvare a plantelor rare și periclitate”, a afirmat acesta.
Gabriel Mărgineanu a evidențiat relația dintre infrastructură și biodiversitate, arătând că dezvoltarea proiectelor majore trebuie însoțită de evaluări de impact asupra mediului. „Un drum construit fără măsuri compensatorii poate izola habitate și fragmenta ecosisteme. Infrastructura și biodiversitatea trebuie să coexiste, nu să se excludă reciproc”, a subliniat el.
În încheiere, Dumitru Galupa, din partea ICAS, a prezentat Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor (PNERP 2023–2032). Programul prevede împădurirea și reîmpădurirea a 145.000 ha, în special pe terenuri degradate. „Fiecare hectar de pădure în plus înseamnă sol protejat, aer mai curat și reziliență crescută în fața schimbărilor climatice. Această inițiativă este una dintre cele mai mari investiții ecologice ale Republicii Moldova din ultimele decenii”, a subliniat Galupa.
Seminarul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări, răspunsuri și propuneri, participanții reafirmând că biodiversitatea nu este doar o resursă naturală, ci un element vital al securității ecologice și economice a țării. Dacă obiectivele asumate pentru 2030 vor fi implementate consecvent, Republica Moldova va putea demonstra că dezvoltarea economică și protecția naturii pot merge mână în mână.
