Pe 23 septembrie 2025, în raionul Edineț, s-a desfășurat un seminar regional de conștientizare, dedicat lansării și prezentării celor mai importante documente de politici publice ale Republicii Moldova în domeniul protecției mediului: Programul Național de Biodiversitate pentru perioada 2025–2030 și Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru perioada 2023–2032. Evenimentul a reunit cercetători, reprezentanți ai autorităților publice locale și centrale, precum și membri ai comunității, punând în discuție soluțiile și direcțiile strategice menite să asigure conservarea biodiversității și refacerea fondului forestier național.
Deschiderea evenimentului a fost marcată de intervenția Doamnei Angela Lozan, care a prezentat viziunea strategică a Cadrului Global de Biodiversitate Kunming–Montreal și corelarea acestuia cu Programul Național de Biodiversitate 2025–2030. Domnia sa a subliniat că Republica Moldova își aliniază politicile interne la angajamentele asumate la nivel internațional, având ca obiectiv fundamental oprirea pierderii biodiversității și redresarea ecosistemelor naturale. Ea a explicat că programul național prevede consolidarea conectivității și integrității ecosistemelor, creșterea suprafețelor de arii naturale protejate, îmbunătățirea stării speciilor incluse în Cartea Roșie și promovarea educației ecologice. Accentul a fost pus pe ideea că biodiversitatea nu reprezintă un sector marginal, ci un fundament indispensabil pentru stabilitatea ecologică, securitatea alimentară și sănătatea populației.
Domnul Dumitru Bulat a atras atenția asupra vulnerabilității ihtiofaunei în condițiile schimbărilor climatice și ale presiunilor antropice. Prin date comparative, domnia sa a arătat că resursele piscicole ale Republicii Moldova se confruntă cu scăderi îngrijorătoare ale populațiilor, ca urmare a modificării regimului hidrologic, a poluării și a fragmentării habitatelor acvatice. Prezentarea sa a subliniat nevoia urgentă de politici integrate care să includă măsuri de protecție a apelor interioare, coridoare ecologice acvatice și un management durabil al resurselor piscicole, pentru a preveni pierderea unor specii valoroase și pentru a păstra echilibrul ecosistemelor de apă dulce.
Domnul Ion Roșca a prezentat contribuția Grădinii Botanice Naționale „Alexandru Ciubotaru” în domeniul conservării biodiversității vegetale, evocând rezultatele științifice obținute de-a lungul deceniilor. Domnia sa a subliniat rolul fundamental al cercetării în elaborarea tipologiilor forestiere, în studierea regenerării naturale a gorunului, fagului și stejarului, precum și în fundamentarea măsurilor de protecție a speciilor rare și periclitate. 
Grădina Botanică a contribuit la elaborarea hărților de răspândire a pădurilor, la constituirea fondului ariilor naturale protejate de stat, care astăzi acoperă circa 6% din teritoriul țării, și la dezvoltarea recomandărilor practice privind protejarea arborilor seculari și combaterea secetei. Aceste realizări demonstrează că instituțiile științifice nu sunt doar furnizoare de expertiză, ci și piloni esențiali pentru implementarea programelor naționale.
Domnul Gabriel Mărgineanu a evidențiat legătura dintre dezvoltarea infrastructurii și protecția biodiversității. În prezentarea sa, domnia sa a arătat că orice proiect major – fie drum, sistem de irigații sau construcție urbană – trebuie să fie planificat în așa fel încât să integreze măsuri de protecție a naturii. 
A subliniat riscul fragmentării habitatelor naturale și necesitatea creării coridoarelor ecologice, a zonelor tampon și a unor soluții de drenaj prietenoase cu mediul. Printr-o abordare integrată, proiectele de dezvoltare pot fi compatibile cu obiectivele de conservare, evitând pierderea ireversibilă a capitalului natural.
Momentul central al evenimentului a fost prezentarea Domnului Dumitru Galupa, reprezentant ICAS, care a vorbit despre Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru perioada 2023–2032. Programul, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 55 din 17 februarie 2023, are ca obiectiv extinderea suprafeței împădurite cu 145.000 hectare, prin includerea în lucrările de împădurire a terenurilor degradate, erodate, supuse alunecărilor de teren sau cu vegetație forestieră insuficient dezvoltată.
Domnul Galupa a subliniat că pădurile au un rol multifuncțional – protejează solul și apa, stochează carbon, atenuează efectele schimbărilor climatice, furnizează materii prime regenerabile și susțin economia rurală. El a explicat că succesul programului depinde de identificarea corectă a terenurilor, de implicarea comunităților locale, de aplicarea unor tehnologii silvice moderne și de asigurarea finanțării prin fonduri naționale și internaționale.
În raionul Edineț, numai în anul 2023, au fost proiectate lucrări de împădurire pe suprafețe semnificative, în localități precum Viisoara, Brătușeni, Burlănești, Gordinesti și Terebna. Aceste proiecte demonstrează că programul nu este doar o inițiativă pe hârtie, ci un proces activ, care deja se reflectă în realitatea locală. Totodată, ele arată că raionul Edineț deține un potențial considerabil pentru extinderea fondului forestier și pentru consolidarea rețelei de perdele forestiere de protecție.În cadrul discuțiilor finale, participanții au subliniat necesitatea consolidării capacităților administrative, a implicării primăriilor și a sectorului privat, precum și a dezvoltării unor parteneriate public-privat care să asigure sustenabilitatea proiectelor. De asemenea, a fost menționată importanța accesării fondurilor externe și a alinierii programelor naționale la obiectivele Uniunii Europene, în special la Pactul Verde European și Strategia UE pentru biodiversitate 2030.
Evenimentul de la Edineț a confirmat că Republica Moldova dispune astăzi de două programe strategice esențiale, care trebuie să fie implementate într-un mod coerent și complementar: Programul Național de Biodiversitate 2025–2030 și Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032. Biodiversitatea și pădurile nu reprezintă doar resurse naturale, ci temelia stabilității ecologice, a dezvoltării economice și a sănătății comunităților. Implementarea consecventă a acestor programe va determina dacă țara noastră reușește să inverseze traiectoria degradării mediului și să construiască un viitor durabil pentru generațiile care vin.
