Starea actuală fitosanitară a arboretelor din cadrul fondului forestier al Republicii Moldova este determinată în mare măsură de structura şi compoziţia arboretelor, de provenienţa acestora şi de evoluţia factorilor silvopatologici. La rândul său, evoluţia factorilor silvopatologici este influienţată şi corelată de caracteristicile factorilor ecologici locali, care în condiţiile noastre poartă un pronunţat caracter climatic. Dinamica focarelor de dăunători şi boli înregistrate în cadrul pădurilor Republicii Moldova în ultimii 15 ani este redată în tabelul 1.
Dinamica focarelor silvopatologice la nivel de dăunători şi boli pe perioada 1991-2005
(suprafeţele sunt prezentate la început anului de raportare, ha)
Tabelul 1
| Denumirea factorilor patologici | 1991 | 1992 | 1993 | 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 |
| Dăunători defoliatori | 49,1 | 55,6 | 68,9 | 66,3 | 75,1 | 57,7 | 63,6 | 69,9 | 95,7 | 77,7 | 75,8 | 78,1 | 104,8 | 95,3 | 82,4 |
| Dăunători xilofagi | 18,8 | 19,4 | 17,4 | 15,1 | 16,2 | 17,3 | 20,7 | 13,7 | 13,1 | 7,7 | 6,4 | 8,3 | 6,7 | 6,2 | 7,6 |
| Boli silvice | 0,6 | 0,6 | 0,24 | 0,52 | 0,52 | 0,52 | 0,46 | 0,46 | 0,47 | 0,27 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
| Total focare | 68,5 | 75,6 | 86,5 | 81,9 | 91,8 | 75,5 | 84,8 | 84,1 | 109,3 | 85,7 | 82,2 | 86,4 | 111,5 | 101,5 | 90 |
| % din FFN | 21 | 24 | 23 | 26 | 29 | 24 | 27 | 27 | 35 | 27 | 26 | 28 | 31 | 28 | 25 |
Dintre factorii silvopatologici, pentru pădurile R. Moldova interesează în primul rând răspândirea spaţială şi intensitatea dezvoltării focarelor de dăunători defoliatori. Evoluţia acestor focare este codiţionată de evoluţia condiţiilor climaterice. În acest context putem menţiona, că condiţiile climaterice specifice zonei fizico-geografice dintre fl. Nistru şi r. Prut sunt favorabile dezvoltării multor dăunători defoliatori.
Focarele de dăunători defoliatori de regulă nu au o structură omogenă, ci mai degrabă sunt caracterizate printr-o structură complexă, cu predominarea a unuia sau doi defoliatori. În urma analizei dinamicii răspândirii în masă a dăunătorilor defoliatori în ultimii 15 ani, se constată, că anual sunt afectate de focare între 15-30 % de păduri din cadrul Fondului Forestier Naţional. De asemenea, se constată şi o schimbare periodică a compoziţiei specifice a focarelor, precum şi a speciilor dominante de defoliatori. Dinamica suprafeţelor afectate de focare de dăunători la nivel de specii este redată în tabelul 2.
Dinamica suprafeţei focarelor de dăunători defoliatori la nivel de specii pe perioada 1991-2005
(suprafaţa este prezentată la îceputul anului de raportare)
Tabelul 2
| Denumirea speciei | 1991 | 1992 | 1993 | 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 |
| Tortrix viridana L. | 38,3 | 37,4 | 21,8 | 13,2 | 25,9 | 42,5 | 49,7 | 46,1 | 67,1 | 53,6 | 56,4 | 61,7 | 30,5 | 32,3 | 38,7 |
| Operophtera brumata | 0 | 7,6 | 23,5 | 26,2 | 28,1 | 5,8 | 8,8 | 12,2 | 15,6 | 14,2 | 11,1 | 6,5 | 42,9 | 26,7 | 23,6 |
| Erannis defoliaria L. | 0 | 4,1 | 21,8 | 23,8 | 17,6 | 7,1 | 3,2 | 7,9 | 9,8 | 8,2 | 5,3 | 7,8 | 29,6 | 34,6 | 15,9 |
| Limantria dispar L | 6,3 | 0,2 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0,5 | 0,9 | 1,6 | 0,02 | 0 | 0 | 0 | 0 | 1,9 |
| Stereonicus fraxini | 4,4 | 3,9 | 1,8 | 2,8 | 3,5 | 2,1 | 1,3 | 2,7 | 1,6 | 0,66 | 1,4 | 0,9 | 1,5 | 1,7 | 2,1 |
| Alte specii de dăunători | 0,1 | 2,4 | 0 | 0,3 | 0 | 0,2 | 0,1 | 0,1 | 0 | 1,03 | 1,6 | 1,3 | 0,3 | 0 | 0 |
| Total | 49,12 | 55,6 | 68,9 | 66,3 | 75,1 | 57,7 | 63,6 | 69,9 | 95,7 | 77,7 | 75,8 | 78,2 | 104,8 | 95,3 | 82,4 |
| % din FFN | 15,1 | 17,7 | 21,5 | 21,0 | 23,7 | 17,7 | 20,4 | 22,4 | 30,2 | 24,5 | 24,0 | 23,4 | 29,5 | 26,3 | 22,7 |
În conformitate cu evaluările Staţiei de protecţie a pădurii din cadrul Asociaţiei pentru Silvicultură „Moldsilva”şi a Serviciului Monitoring, tehnologii şi proiectări silvice din cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, precum şi a datelor de sinteză prezentate în tabelul 2 s-a constat că în pădurile R. Moldova cele mai răspândite sunt speciile de dăunători defoliatori ca Omida păroasă a stejarului (Limantria dispar L.),Molia verde a stejarului (Tortrix viridana L.), Pandemis ribiana Hb, Archips crategana Hb., Laspeyresia splendana Hb., Archips rosana L., Eudemis profundana F., Cotarul brun (Erannis defoliaria Cl.), Cotarul verde (Operophtera brumata L.), Alsophila aescularia Schiff., Erannis aurantiaria Hb., Cosimbia punctata L., Trombarul frunzei de frasin ( Stereonychus fraxini Deg.), Omida procesionară a stejarului (Thaumaetopoea processionea L.), Viespea frunzei de cireş (Neurotoma nemoralis L.), Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea Drury.), Viespea cu fierăstrău a acelor de pin (Diprion pini L.) şi Molia punctată a salciei (Hyponomeuta rorellus Hb.).
Este de menţionat faptul, că de rând cu dăunătorii defoliatori, un rol important în înrăutăţirea stării fitosanitare a pădurilor republicii îi revine focarelor de dăunători xilofagi, care de asemenea la nivel compoziţional se caracterizează printr-o complexitate distinctă, specifică tipurilor de pădure din R. Moldova. Dintre dăunătorii xilofagi specifici pădurilor noastre şi care sunt dominanţi în structura complexă a acestei categorii de dăunători putem menţiona specii ca Buprestide cu două puncte (Agrilus biguttatus F.), Agrilus viridis L., Croitorul mare al stejarului(Cerambyx cerdo L.), Croitorul pestriţat al stejarului (Plagionotus detritus L., P. arcuatus L.),Gândacul de scoarţă a stejarului (Scolitus intricatus Ratz)., Gândacul mic de scoarţă a ulmului (Scolitus multistriatus Marsh.),Viespea de lemn (Xiphydria longicollis Geoffr.), Gândacul mic de scoarţă a frasinului (Hylesinus fraxini Panz.), Gândacul mare de scoarţă a frasinului (Hylesinus crenatus F.), Xyleborus disparF., Rhagium sycophanta Schrnk. Şi Morimus funereus Muls.
Insectele xilofage de regulă populează arboretele care deja înregistrează o stare de sănătate nesatisfăcătoare, rezultată în urma unor atacuri a focarelor de dăunători defoliatori sau a altor cauze, amplificând în consecinţă procesul de deteriorare a stării fitosanitare a pădurii.
Pentru a contracara acţiunea devastatoare a focarelor de dăunători defoliatori, în practica silvică se utilizează pe larg măsurile de combatere aeriană. În R. Moldova, pentru aplicarea acestor măsuri sunt utilizate Helicopterele de tip KA-26 şi MI – 2. Începând cu anul 2000, o largă răspândire a căpătat „stropirea cu volum ultraredus” (ULV) prin folosirea utilajului firmei MICRONEIR AU – 5000. În conformitate cu datele din tabelul 3 se constată, că anual cu măsuri de combatere aeriană sunt parcurse între 1,2 – 38,7 mii ha de pădure, ceea ce constituie între 1,3 – 56 ,2 % din suprafaţa totală afectată de focare.